Paștele numărul 1

Pentru primul Paște al Mariei am reunit tot familionul (cele 2 perechi de bunici) și ne-am cazat cu toții în casa bunicului de la Provița. Și ne-a fost tare bineeee. Am creat un decor cât mai plăcut, vremea a fost de partea noatră cu o căldură mult prea mare pentru începutul de Aprilie.
Am făcut plajă, am avut invitați de seamă și Măriuca a primit multe cadouri.

La Madrid cu mult soare

Weekendul trecut am fost la Madrid. Totul a pornit de la o promoție Tarom, din luna Ianuarie sau început de Februarie, când biletele au fost 88 eur dus-întors. Cum Pucu este un mare expert în ale avioanelor imediat mi-a semnalat prețul imbatabil. Eu nu mai fusesem la Madrid niciodată, mă rugam de Pucu de 2 ani să tot mergem dar el era sătul că doar a locuit acolo 2 ani.
Așa că am pus mâna repejor pe laptop când Maria avea doar 2 săptămâni și am zis că de ziua mea va fi ocazia perfectă. Și chiar a fost.
Acum o lună însă ne-am dat seama că la city-breakuri dacă vrei să înțelegi ceva din cele trebuie să ai musai un ajutor cu tine. În doi este foarteee greu. Așa că am rugat-o pe bunica lui să ne acompanieze și decizia a fost foarte bună. Ne-a ajutat cu Maria enorm și ne-a dus (ca de obicei aș adăuga) în cele mai fine și frumoase locuri din Madrid.
În timp ce ne pregăteam să aterizăm m-a lovit rapid imaginea de stepă și de pământ foarte foarte arid. Nu mă așteptam la așa ceva însă căldurile ce aveam să le simt au fost explicația perfectă. Este foarte cald ziua iar seara cam după ora 6 am putut să simțim o mică adiere de vânt.
Cazarea a fost iar aleasă prin Airbnb, am devenit mari susținători ai conceptului (tare deștepți oamenii care l-au inventat). Extrem de central am stat după cum nu se mai sătura taximetristul să ne zică pe drumul de la aeroport spre oraș și cum aveam să aflu chiar eu.
Chiar la Sol era apartamentul așa că nu am fost nevoiți să folosim deloc metroul în cele 3 zile.
Pucu, un mare cunoscător al orașului mi-a arătat cam toate obiectivele pricipale plus multe alte atracții mai mici dar care au dat savoare orașului. Însă tot ce am putut prinde să vizitez și în interior, au fost 2 ore de Prado. În rest plimbări peste plimbări. Foarte bune au fost. Peste tot oamenii foarte calzi cu copiii sau bebelușii în cazul nostru. Măriuca avea prioritate cam peste tot.
Cu mâncarea este însă un capitol separat. Dacă vrei să mănanci bine, adică savuros și să îți facă mare plăcere trebuie căutat cu mare grijă locul. Noi am fost în prima zi la La Mi Venta și a fost superbisim de bun și în a doua la cel mai vezhi restaurant din lume, El Botin. Și mâncarea s-a ridicat la așteptările locului. Aici trebuie însă facută rezervare cu cel puțin o lună înainte pentru a prinde loc în ziua dorită. În cea de-a treia 3 zi am mers la un brunch (cu scopul de a sărbători cei 28 de ani) la Westin Palace. Perfect și aici.
Dacă încerci însă să mănânci la terasele atractive de prin piațete te vei lovi de o mâncare fără prea mare gust, de fructe de mare congelate și de un service neprietenos.
Între Madrid și Barcelona aș alege fără mari bătăi de cap Madridul, este mai curat, mai așezat cu oameni mai drăguți și mai săritori.
Iată și câteva poze:

Călătorii cu Maria în burtică - Antalya

În luna a 5-a de sarcină ne-am propus să mergem la mare și pentru că pe vremea aceea eram un pic speriată să nu mă supun unui mare efort de călătorie (pentru că inițial am vrut vizităm Toscana) am ales Antalya. Prima mea vizită într-un astfel de resort turcesc. Cazarea de la hotelul Cornelia Resort a fost foarte bună, totul foarte curat, destul de spațios. Turcii se remarcă totuși prin serciviile extraordinare de care te bucuri cele 6-7 nopți și pe care le apreciezi de-abia apoi când te întorci acasă și îți dai seama că lumea este foarte nepoliticoasă. De cele mai multe ori gratuit.
A fost într-adevăr odihnitor pentru noi, am stat doar la plajă la cele 4 piscine superbe dar și la o mare foarte caldă, cred că apa avea undeva la 33-34 grade. Cu această ocazie am descoperit și că mie acest sistem de all-inclusive nu îmi face deloc plăcere, este o alergătură permanantă la masă, diversitatea nu este mare iar cantitățile sunt foarte mari. Deși am aprecita foarte mult că turcilor le pasă mult de client iar seara am avut 5 restaurante à la carte cu o selecție și calitate incredibilă de mâncare, asemănătoare unor restaurante celebre din Europa de Vest. Ne-am putut bucura de restaurante cu specific turcesc, mediteranean, italienesc și franțuzesc.
Un alt mare plus a fost apropierea de casă, în fix 4 ore de la ieșirea din apartament eram pe plajă, incredibil de repede. Condițiile de charter cât și trasnportul cu operatorul local, foarte bune.
Știu și că pesntru copii de 2-3-4 ani este paradisul pe Pământ și poate tocmai de aceea vom mai merge în Antalya peste 1-2 ani. Este locul cel mai la îndemână pentru părinți cu copii mici să se simtă bine. Din ce am văzut eu vara trecută copiii erau mereu antrenați în tot felul de activități de către un personal avizat plus că erau locuri de joacă peste tot.
Au fost și multe activități de care ne puteam bucura, aquagym, babana, parasailing, scutere pe apă, tobogane, însă însărcinată fiind nu am putut participa la nimic.
Mi-a plăcut foarte mult cazarea și apa caldă a mării, însă este mult prea mult pentru mine să stau în incinta aceluiași hotel și să văd același bufet zi de zi.

La Sibiu mereu ne întoarcem

Când a făcut Maria 6 săptămâni ne-am decis să plecăm cu ea la Sibiu. Cum noi mereu mergem cu zâmbetul pe buze acolo am zis că e un început perfect să îi placă și copilului. Pe drum a fost foarte cuminte, a dormit aproape tot drumul și am făcut și un mic popas pentru alăptare. Asta a fost mai greu de realizat în mașină pentru că era totuși 1 martie și destul de frig.
Dar ne-am descurcat. Cazați am stat la hotelul Exclusiv. Locul tocmai fusese deschis în urmă cu 2 luni iar prețurile au fost imbatabile dar zona un pic cam colorată. Camera a fost foarte mare, am avut destul loc pentru noi trei, Maria a dormit în landou deși a testat destul de bine și salteua patului nostru. Locația a fost de asemenea foarte bună, la 7 minute de mers pe jos de Piața Mare, oamenii foarte ospitalieri, restaurantul hotelul foarte decent. Ce nu mi-a plăcut însă este că la micul dejun era permis fumatul ceea ce pentru un copil de orice vârstă nu e tocmai bine. Dar Pucu i-a scris foarte repede domnului patron, iar el ne-a răspuns cu o căldură neașteptată spunând că va remedia asta numaidecât și că ne invită cu promixa ocazie să testăm noile condiții. Și după un astfel de răspuns bineînțeles că vom reveni.
Am mâncat foarte foarte bun la Hermania, un loc foarte prietenos cu copiii de orice vârstă. De obicei noi poposeam la restaurantul Weinkeller, dar pentru bebeluși era foarte aglomerat și un pic cam neprimitor ca miros.În rest ne-am plimbări mult prin tot orașul, prin parcul Astra (fosta Dumbravă) și am făcut fotografii pentru bunici.
Pe drumul de întoarcere Maria a mai tras o repriză de somn întreruptă doar de o mică alăptare. Îmi este dor deja de ea așa mică cum era atunci, când dormea oicât și oricum.

Despre prima ieșire a Mariei din București

Am așteptat cu mare nerăbdare să treacă prima lună de viață a Mariei pentru a începe capitolul călătoriilor în trei. Și ce loc putea fi mai bun decât Brăila, în vizită la ai mei parinți. Acolo Maria are tot climatul asigurat, patuțul e cam același ca la București și toate aceesoriile sunt identice, am vrut să se simtă ca acasă. Prima ei vizită a fost la 5 săptămâni iar bunicii bineînțeles nu știau ce să facă să se simtă bebelușul mai bine. Ocazia a fost creată și ca bunica mea (așadar străbunica Mariei) să aibă șansa să își cunoască a 6-a strănepoată (suntem o familie foarteeee numeroasă și foarte norocoasă că suntem așa de mulți). 
Și din acel moment mergem cam o dată pe lună ca Maria să își vadă bunicii, străbunica, mătușa și tot restul de rude dar să ne și plimbăm pe faleză și să contemplăm Dunărea (locul meu preferat din Brăila). Când o plimb în wrap sau Manduca toți oamenii mă privesc uimiți prin oraș și mă întreabă dacă sunt sigură că ea poate respira. Eu mă amuz un pic și le explic frumos că sunt sisteme noi de plimbat bebelușii care aduc multe beneficii, cum ar fi o lactație crescută, o inteligență emoțională mărită pentru bebe și multe altele. Tocmai de asta iubesc eu Brăila mea plină de amintiri, lucrurile se întâmplă acolo cu alt ritm și parcă savurez altfel plimbările cu Maria pe lângă Dunăre sau în curtea bunicii mele. Unde mai pui că am descoperit și un bazin de înot unde o ducem de fiecare dată când ajungem. La bazin sau în parcul Momument. Cred că de fapt îmi retrătesc și eu copilaria. Și e tare bine !!!
Așa că iată-ne în casa bunicilor brăileni:

Lista fără de care nu plecăm

În pragul unei noi plecări mi-am amintit repede să scriu despre lista mea foarte utilă. Mereu când trebuia să plecăm cu Măriuca pe undeva uitam câte ceva, așa că mi-am creat o listă la care tot mai adaug diverse accesorii.

Până în acest moment avem așa:
- pamperși
- șervețele umede
- vitamina D
- comprese de șters la ochi
- bepanthen
- ser fiziologic
- batista bebelușului  - Vibrocil
- mai nou - morcov, țelină, pătrunjel și păstârnac și mini blenderul minune
- cremă protecție soare
- suport de făcut baie în orice locație
- slip baie
- colac baie
- halatul de baie

To be continued.

Purtarea bebelușilor

Încă de când s-a născut Maria, eram hotărâtă să o port în cât mai multe feluri. Citisem înainte de a naște că are multe beneficii ceea ce este foarte adevărat și în practică. Mie mi se pare un lucru foarte folositor pentru o mămică care trebuie să ajungă în toate colțurile Bucureștiului cu bebelușul după ea.
Pentru noi chiar s-au dovedit foarte utile dar nu aș spune că puteam să renunț la căruț cum zic alte mămici.Un mix între cele 2 modalități mi se pare ideal. Nu am ajuns nici la pragul în care pot găti cu ea în Manduca însă este extrem de util să ai ambele mâini libere.
Încă din primele zile de viață am folosit un wrap elastic cumpărat de pe Amazon. Și a fost foarte util, mergeam peste tot împreună, eu cu o geacă mai mare ca să încapă și bebe aproape întreagă, Maria fiind născută în Ianuarie. Am învățat rapid de pe Youtube să îl folosesc și nu mă mai desprindeam de el. Cum prindeam o zi mai frumoasă și cu puțin soare, cum ieșeam repede la plimbare cu wrapul.Și nici nu apucam să ajung la lift că Maria era deja adormită. Verificam de fiecare dată să poată respira deși am înțeles eu repejor că bebelușii sunt cele mai deștepte făpturi. Și dormea ea micuța în timpul în care eu tot făceam ture de parc. Important este să te și miști cât timp o porți să simtă un pic de legănare. Și așa mergeam eu la piață sau în orice loc aveam nevoie. Cel mai mare beneficiu pentru mine a fost însă că stimula lactația. Cum o plimbam 20 minute eram foarte pregătită să îi ofer o masă copioasă. Și asta chiar e important.
Începând cu aproximativ 3 luni am devenit și fericita posesoare a unei Manduca (cumpărată de pe Amazon) și am fost și mai fericite. Între timp afară deja era luna Martie, ceea ce însemna mai multă căldurică. Mi se pare destul de dificil să porți bebelușul când afară sunt 0 grade și sunt și eu și ea foarte înfofolite. Manduca mi se pare o mareee invenție, ca urmare a și luat un premiu în acest sens. Tot ce i-aș putea reproșa e că nu ai nici măcar un mic locușor de pus un telefon sau o cheie. Nu are nimic. Eu mi-am dorit foarte mult să încerc și alte opțiuni așa că prietenii noștri i-au cumpărat Mariei la botez și o Boba 4G de la Kiddy Shop și, deși Boba are un mic loc de depozitat eu sunt mult mai bună prietenă cu Manduca decât cu Boba. Dar cine știe poate este doar obișnuința la mijloc. Maria părea și mai fericită decât în wrap, deja era mai mare, studia cu atenție toți copăceii și simțea căldura mamei.

Așadar noi până acum doar pe cele 3 le-am testat și doar despre ele mă pot pronunța că sunt extrem de utile și pentru părintele purtător cât și pentru bebe. Mai avem în dotare încă un sling fix și un alt marsupiu, dar pentru ele aștept ca Măriuca să poată sta foarte bine în funduleț.

În primele 6 luni ale bebelușului sunt puternic recomandate doar anumite sisteme de purtare și anume: wrapul elastic, mei tai-ul, wrapul țesut deci neelastic, sling cu inele sau sling elastic etc. Iar după 6 luni când bebelușul poate sta aproximativ singur în funduleț pot fi folosite sistemele de tip SSC (Soft Structure Carrier) și aici se regăsește Manduca, Boba, Marsupiul, Luna etc. Eu am început să mă folosesc de Manduca un pic mai devreme dar respectam foarte clar anumite reguli de purtare și anume:

- copilul trebuie să formeze cu picioarele litera M, cu picioare înăuntrul sistemului (la bebelușii nou-născuți) sau cu piciorușele afară (pentru cei mai mărișori) adică genunchii trebuie să fie mereu mai sus decât fundulețul astfel încât greutatea să nu se sprijine în coloană
- bebe stă cu fața către purtător
- coloana bebelușului se va curba natural sub forma literei C, poziție asemănătoare celei din burtică
- părintele care poartă bebelușul trebuie să îl poată săruta pe creștet fără un mare efort, așadar destul de sus poziționat

Cred cu tărie că sunt o modalitate foarte bună de a-l face pe bebe fericit chiar și in zilele mai puțin vesele și nicidecum nu îl răsfață cum mulți ar putea spune. Ei simt bătăile inimii mamei, căldura ei și e cam tot ce le trebuie.

Maria la 2 luni în wrap-ul elastic:

 La 3 luni în Manduca:

 La 3 luni și jumătate în Manduca:

 La 4 luni:

 4 luni și jumătate:

 4 luni și jumătate în wrap:

 La 5 luni în Boba:

Primele zile acasă cu Maria

După cum am scris deja, am născut la Sanador unde totul a fost foarte bine cu excepția informațiilor despre alăptare, care au cam lipsit.După 3 nopți a sosit și momentul să plecăm acasă și a fost greuuuu. Ne-au ajutat asistentele să o îmbrăcăm, amândoi fiind foarte panicați că se rupe copilul. Unde mai pui că erau și cele 2 bunici, la fel de temătoare ca și noi.
După ce am achitat totul frumos, am plecat spre casă cu mașina și cu Maria în landou (nu știam prea multe despre scoica pe vremea aia, de fapt mai nimic) - mare greșeală mare, mereu trebuie folosit scaunul de mașină, mereu, mereu chiar și la 3 zile ale bebelușului.
Acasă aveam totul pregătit de bunici, pătuțul, hainuțele curate, draperiile perfecte, lampa numai bună, produsele de bebeluși la îndemână.Și după alte 2 ore au plecat și bunicele și am rămas noi doi cu Măriuca mică mică. În prima seară pentru că mi-a fost foarte frică că nu respiră copilul am vrut musai să dorm cu ea în cameră. Și a fost o alegere foarte rea pentru că nu am reușit să adorm deloc, tot tresărind la fiecare reacție de-a ei plus că eu eram proaspăt operată iar fotoliul nostru extensibil nu a fost deloc confortabil. Orice drum noaptea la baie a fost greu de tot. Dar ziele treceau, Măriuca era din ce în ce mai mare, Pucu a stat cu noi acasă cele 3 săptămâni legale (10 zile date de cursul de puericultură și alte 5 oferite de angajator) iar asta a fost foarte bineee. Pentru psihicul mămicii a contat enorm. Ieșeam amândoi la plimbare cu ea în parc o dată pe zi, începând cu ziua 9 de viață.
Am învățat rapid cum se schimbă un pampers și m-am autoeducat cu alăptarea. Mai mult pentru că în primele zile dormea foarte mult, de-abia o așteptam să se trezească să o hrănesc. Și era foarte cuminte, nici un sunet nu a scos în primele 2-3 săptămâni.
Cu băița seara ne ajuta bunica lui în prima săptămână până am avut și noi curaj să o spălăm singuri.
În altă ordine de idei, mamele ar trebui foarte mult ajutate și încurajate în primele săptămâni de după sarcină pentru ca avalanșa de hormoni își pun amprenta pe corpul nostru și esti un pic bulversată. Nu mai poți să ieși cu prietenii ca până acum sau să mergi la serviciu și asta e greu de acceptat în primele zile dar totul trece repede și rămâne doar bucuria enormă de a avea un bebeluș.
Mi-am dat repede seama că ne trebui un monitor de bebe, unde să o vedem să o auzim noaptea, ceea ce încă noi nu aveam. Așa că am început rapid să căutam din ce credeam noi că ne trebuie și în cele din urmă am ales bine, zicem noi, suntem foarte mulțumiți de el. Monitorizeaza doar video și audio și este un produs foarte util Samsung, fără de care nu plecăm nicăieri.

Călătorii cu Maria în burtică - Barcelona

În aproximativ luna a 5-a de sarcină am fost la Barcelona. Ce mai este de spus despre Barcelona din ce nu s-a spus încă? Că este un oraș superb, că Gaudi e mai mult decât un geniu, că nu te poți sătura niciodată de clima de acolo? Noi ne-am simțit foarte bine, ne-am plimbat peste tot, am vizitat ce era de vizitat si am savurat orașul. Ce m-a surprins însă negativ a fost mâncarea care nu era nici pe departe atât de savuroasă precum mă așteptam și serviciile relativ proaste. Foarte multă lume nepoliticoasă, pornind de la chelnări, doamnele care vindeau în magazine și chiar și owner nostru (am stat cu Airbnb). Dar limba spaniolă te unge la suflet iar ce e cel mai important Măriucăi i-a plăcut.

Călătorii cu Maria în burtică - în Chișinău retrăim momentele copilăriei

Prima mea vizită de femeie însărcinată a fost la Dobrich, Bulgaria, acolo unde ne-am anunțat părinții și nașii de viitorul bebeluș.
Se întampla pe la 5 săptămâni de sarcină dar pentru că veselia și emoția au fost foarte mari și nu avem nici o poză, am zis să scriu un pic despre următoarea călătorie cu burtica. Una interesantă, într-un loc special, și anume în Republica Moldova.
Se întâmpla anul trecut de 1 Iunie. Am luat cele 2 perechi de părinți și o străbunică și am pornit la drum. Un drum pitoresc prin Moldova noastră și Moldova lor. În aproximativ 5 ore am ajuns la Chișinău. Eu eram însărcinată în 6 săptămâni. Cazați am stat aici, un hotel ce se vrea de 5 stele însă nu era categoric mai mult de 3. Însă raportat la zonă a fost fantastic. Și am început în dimineața următoare să ne plimbăm pe strada lor principală unde am văzut primăria, guvernul și câteva ministere, am vizitat și catedrala centrală unde am prins un botez. Discuțiile de pe stradă dintre membrii familiei erau foarte puține, țin minte și acum pentru că toți eram foarte concentrați să retrăim momente vechi. Ai noștri se gândeau la viața lor de acum 20 de ani iar pentru mine Chișinăul a însemnat o aducere aminte din Brăila copilăriei mele. Totul era la fel, străzile, magazinele, stațiile de autobuz totul. Noi am avut însă noroc de cel mai bun ghid posibil, un prieten vechi de-al familei, care ne-a dus în cele mai bune locuri din preajma Chișinăului și la cele mai bune restaurante din oraș și ne-a prezentat pe scurt și un tablou socio-economic al Moldovei actuale, care nu a părut așa de optimist, din păcate. Ei nu au nici o industrie momentan care să funcționeze, principala sursă de venit fiind agricultura. Multinaționalele nu sunt foarte bine reprezentate spre deloc iar oamenilor le este foarte greu să își găsească un loc de muncă.
Așsadar sunt destul de conștientă că noi am putut vedea doar partea fastuasă a Chișinăului și doar prin plimbările pe jos am putut vedea adevărata lume. Prin oraș toți vorbesc rusește însă dacă tu îi întrebi ceva în româna, imediat ți se răspunde în română. Serviciile sunt de vis, toți oamenii cu care am interacționat s-au purtat extraordinar cu noi și chiar cu zâmbetul pe buze. Bomboanele Bucuria au rămas la fel de bune, țigările la fel de ieftine iar cramele Cricova la fel de frumoase.
Și câteva poze puse cu mare nostalgie:

Călătorii cu Maria în burtică în Paradis - Madeira de vis

Paradisul pe Pământ chiar există și se numește Maderia. Puține lucruri m-au impresionat așa de puternic ca această insulă. Am văzut multe multe locuri deosebite însă Madeira se distinge cu mare eleganță de restul.
Un loc necomercial, lipsit de vânzătorii ambulanți care să îți solicite atenția pentru diverse prostioare, cu terase cochete și cu o climă perfectă. Așadar locul minunat pentru o femeie însărcinată, pentru luna de miere sau pentru orice amator de frumos.
Inițial mi-a fost un pic teamă să călătoresc la 29 de săptămâni de sarcină dar Pucu și dnul doctor am râs de mine și nu știau cum să mă trimită mai repede. Și nu au greșit.
Am zburat cu Lufthansa și ca de obicei nu am regretat, escală la Muchen la ambele zboruri. De mult tare nu am mai fost așa de impresionată de un loc. Noi am stat la Hotel Midamar, un loc superbisiiim. Ne-am plimbat zilnic prin Funchal (capitala insulei) pe străduțele lor mici și pietruite, am fost la piața de pește, de fructe, la Muzeul de Broderie (unde bunica lui a stat 4 ore!!!!). Faleza era un loc divin cu mici ambarcațiuni, nimic opulent sau care să facă rău ochiului. Am mâncat pește în continuu timp de 10 zile, micul dejun era un festin de fructe servit pe terasă la fix 26 grade zilnice și constante. Hotelul era construit în plină stâncă cu o vedere spectaculoasă a Atlanticului și cu 2 piscine private. Am închiriat bineînțeles mașină ca să putem străbate toată insula și a fost cea mai bună alegere, deși nu ne-am fi plictisit la ce peisaje aveam de admirat.
Eu eram însărcinata în luna a 7-a și exact cum anunța postarea mea de pe Facebook din acea săptămână chiar am născut în 10 săptămâni. M-am simțit excelent cu burtica, am făcut plimbări zilnice cu mașina sau pe faleza din Funchal, am mâncat pește cât mai divers posibil, am străbătut la picior un oraș de vis, am mers la cele 2 piscine și m-am îndrăgostit iremediabil de Madeira. Unul din cele mai frumoase locuri pentru mine și absolut perfect pentru Maria din burtică.